De ce sunt predispuși oamenii să creadă informații dubioase?

De ce rețelele de socializare sunt pline cu informații, pe care înaintea pandemiei de coronavirus le-am fi catalogat drept absurde? De ce sunt predispuși oamenii să creadă informații dubioase, propagate pe canale neoficiale, fără a le verifica?

La acestea dar și la alte întrebări în legătură propagarea insistentă a știrilor false despre COVID-19 au încercat să răspundă jurnaliștii de la New York Times.

Într-un articol, publicat recent pe nytimes.com, autorul afirmă că aceste lucruri se întâmplă deoarece oamenii sunt atrași de teorile conspirației pentru că le alimentează anumite nevoi psihogice.

Toate teoriile conspirației au un numitor comun, mesajul că nu vei fi protejat în fața pericolului decât aflând secretele pe care “ei” (guverne, agenții secrete etc.) nu vor să le afli.

”Sentimentul că suntem făcuți părtași la un secret, că ni se dezvăluie lucruri inaccesibile marii mase, ne dă senzația că deținem controlul asupra situației. Distribuirea acestor “informații secrete” e legată de același sentiment de control, pentru că a le dezvălui celor apropiați sau unui grup select lucrurile pe care le-ai aflat, îți poate da senzația formării unei rețele pe care tu o conduci, din umbră, ca un păpușar”, crede autorul.

Mai mult, s-a demonstrat științific că oamenii sunt atrași de teorile conspirației pentru că le alimentează anumite nevoi psihogice.

Cu toate acestea falsele senzații de control și de deținere a adevărului fac loc, după un timp, dezamăgirii, neputinței și fricii accentuate.

Când oamenii încep să vadă că informațiile sunt false, se intensifică toate sentimentele negative legate de stresul extrem așa cum este în cazul pandemiei de COVID-19. Iar asta generează un val de anxietate fără precedent. Astfel anxietatea devine virală.

Graham Brookie, directorul Atlantic Councilʼs Digital Forensic Research Lab, un institut specializat în studiul dezinformării susține că atunci când adevărul nu e suficient, nu satisface nevoia oamenilor de a se simți că dețin controlul asupra propriei vieți și asupra situației în care se regăsesc, teoriile conspiraționiste reprezintă refugiul perfect.